Definiția cu ID-ul 403448:
alége (alég, alés), vb. –
1. A selecta, a prefera ceva sau pe cineva. –
2. A distinge, a deosebi. –
3. A decide, a ajunge la un rezultat. –
4. A participa la alegeri. –
5. (
refl.) A rămîne cu ceva. –
Mr. aleg, aleadzire (alepșu, aleaptă);
megl. leg, leaziri.
Lat. allĕgĕre (Pușcariu 60; Candrea-Dens., 47; REW 364; DAR); păstrat numai în
rom. și în
it. alleggere (
aver.,
mil. alezer). După REW, ar putea fi vorba și de
lat. ēllĭgere (
cf. Körting 3229), părere fără îndoială greșită (
cf. BL, V, 87).
Der. alegător,
s. m. (persoană care votează); alegînd,
adv. (
înv., cu excepția, în afară de); ales,
adj. (select); ales,
adv. (
înv., mai cu seamă, în special; astăzi se preferă construcția mai ales); ales,
s. m. (deputat); ales,
s. n. (selecție); alesător,
s. m. (
înv., arbitru); alesătură,
s. f. (procedeu de ornamentare, mai ales la broderii); les,
adv. (Basarabia, mai ales).
Ales C4 83tur C4 83 dex online | sinonim
Ales C4 83tur C4 83 definitie